Acantocitoza
Acantocitoza înseamnă că aveți acantocite în sânge. Spre deosebire de celulele roșii din sânge normale, acantocitele au proiecții spiculoase inegale pe membranele lor. Aceste celule prezintă un risc de a fi descompuse mai repede decât le poate înlocui corpul dumneavoastră cu celule normale. Cauzele acantocitozei includ boala hepatică severă și afecțiuni genetice rare.
Acantocitoza
Prezentare generală
Ce este acantocitoza?
Acantocitoza (pronunțat „uh-kan-toh-sigh-TOH-sis”) implică prezența celulelor roșii anormale spiculoase, numite acantocite, în sângele dumneavoastră. „Acan” este cuvântul grecesc pentru spin, ghimpe sau țepușă. „Cito” înseamnă celulă. În loc să fie rotunde, ca o celulă roșie normală, acantocitele au proiecții inegale, asemănătoare unor spini.
Forma neobișnuită face mai probabil ca splina dumneavoastră să le distrugă. Splina dumneavoastră filtrează sângele prin distrugerea celulelor sanguine vechi și deteriorate.
Majoritatea oamenilor au câteva acantocite în sânge. Și, de obicei, nu cauzează probleme. Dar, dacă prea multe dintre celulele roșii din sânge sunt acantocite, distrugerea lor în splină poate duce la un număr prea mic de celule roșii din sânge (anemie hemolitică). Acantocitoza este, de asemenea, un semn al mai multor boli și tulburări diferite. Prezența acantocitelor în sânge ajută medicii să diagnosticheze afecțiuni.
Simptome și cauze
Care sunt simptomele acantocitozei?
Acantocitoza poate provoca anemie hemolitică dacă splina dumneavoastră distruge prea multe celule roșii din sânge. Semnele și simptomele includ:
- Îngălbenirea pielii și a ochilor (icter)
- Epuzie severă (oboseală)
- Scurtarea respirației (dispnee)
- Bătăi rapide ale inimii (tahicardie)
- Sânge în urină (hematurie)
- Dureri de stomac (de obicei, de la o splină mărită)
Este posibil să aveți și alte simptome, în funcție de cauza acantocitelor. Simptomele afecțiunilor care cauzează acantocitoză includ:
- Pierdere în greutate (la bebeluși, creștere lentă)
- Probleme de coordonare a mișcărilor musculare (ataxie)
- Mișcări involuntare (ticuri)
- Dificultăți de gândire și amintire (deteriorare cognitivă)
- Dificultăți de digerare a alimentelor
- Scaun palid (steatoree)
- Urină de culoare închisă
Ce cauzează acantocitoza?
Afecțiunile care afectează membrana celulară a celulelor roșii din sânge cauzează acantocitoza. Membrana este formată din grăsimi (lipide) și proteine. Bolile care au un impact asupra acestor ingrediente cheie pot determina celulele roșii din sânge să capete o formă spiculoasă în loc de una rotundă.
Aceste celule spiculoase trec prin splina dumneavoastră. Dar splina dumneavoastră nu le poate filtra cu ușurință. În schimb, le distruge. Sau splina dumneavoastră le poate schimba prin tocirea țepilor înainte de a le trimite înapoi în fluxul sanguin. Aceste acantocite remodelate sunt uneori numite „celule spur”.
Afecțiunile care cauzează cel mai frecvent acantocitoza sunt:
- Boală hepatică severă. Acantocitele sunt adesea un semn al unei boli hepatice care pune viața în pericol. Unele persoane cu boli hepatice dezvoltă anemie cu celule spur (SPA). În această afecțiune, aveți celule spur în sânge și un număr scăzut de celule roșii din sânge.
- Abetalipoproteinemie. Aceasta este o tulburare genetică rară pe care o moșteniți de la un părinte biologic. Face mai dificilă absorbția grăsimilor și a vitaminelor liposolubile A, D, E și K de către organismul dumneavoastră.
- Neuroacantocitoză. Această afecțiune se referă la un grup de tulburări genetice rare care vă fac să pierdeți controlul asupra modului în care se mișcă corpul dumneavoastră. Tipurile includ coreo-acantocitoza, sindromul McLeod, neurodegenerescența asociată pantotenat-kinazei (PKAN) și boala Huntington-like 2.
Alte cauze ale acantocitozei includ:
- Anorexie nervoasă
- Hipotiroidism
- Sindrom mielodisplazic
- Boală de rinichi
- Intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea splinei (splenectomie)
- Anumite medicamente (inclusiv statine pentru scăderea colesterolului)
Diagnostic și teste
Cum este diagnosticată acantocitoza?
Medicul dumneavoastră poate spune dacă aveți acantocitoză prin efectuarea unui frotiu de sânge periferic (FSP). Vor examina o probă de sânge sub un microscop și vor verifica celulele cu țepi inegali.
Pentru a afla ce cauzează acantocitoza, este posibil să aveți nevoie de alte analize de sânge, cum ar fi:
- Hemoleucograma completă (CBC)
- Teste ale funcției hepatice
- Teste ale funcției renale
- Teste tiroidiene
- Panel lipidic
- Teste genetice (pentru a verifica variațiile genelor asociate cu afecțiunile moștenite)
Este posibil să aveți nevoie și de alte teste, cum ar fi imagistica pentru a verifica dacă există leziuni ale țesuturilor sau organelor.
Management și tratament
Cum este tratată acantocitoza?
Tratamentul pentru acantocitoză depinde de cauză. De obicei, celulele roșii din sânge revin la normal odată ce obțineți tratament pentru afecțiunea de bază.
Tratamentele pentru bolile hepatice și neuroacantocitoză includ medicamente care ajută la gestionarea simptomelor. Aceste afecțiuni nu sunt de obicei reversibile. În schimb, de obicei se agravează în timp. Boala hepatică severă este curabilă, dar numai cu un transplant de ficat.
Acantocitoza legată de abetalipoproteinemie necesită de obicei consumul de mai puține grăsimi nesănătoase, obținând în același timp suficiente calorii. Este posibil să fie nevoie să luați suplimente pentru a obține vitaminele necesare pentru a produce celule roșii din sânge sănătoase (A, D, E și K).
Acantocitoza legată de anorexie și hipotiroidism este reversibilă cu tratament. Oprirea unui medicament care cauzează acantocitoză, de obicei, o inversează.
Prevenție
Poate fi prevenită acantocitoza?
Nu există nicio modalitate de a preveni o tulburare genetică care cauzează acantocitoza. Dar, în unele cazuri, adoptarea anumitor comportamente vă poate reduce riscul. Puteți:
- Evitați alcoolul sau beți doar cu moderație. Acest lucru vă reduce riscul de a dezvolta boli hepatice legate de alcool.
- Mâncați alimente nutritive. Este esențial să obțineți suficienți nutrienți de care corpul dumneavoastră are nevoie pentru a produce celule roșii din sânge. Lucrați cu un dietetician dacă aveți nevoie de ajutor pentru a decide ce alimente sunt cele mai bune pentru sănătatea dumneavoastră.
- Căutați tratament precoce. Unele dintre afecțiunile care cauzează acantocite se agravează rapid fără tratament. A fi diagnosticat și tratat devreme vă poate ajuta să vă mențineți sănătatea.
Perspectivă / Prognoză
La ce mă pot aștepta dacă am această afecțiune?
În unele cazuri, acantocitoza este reversibilă cu tratament.
Dar, cu multe cauze ale acantocitozei, prognoza dumneavoastră depinde de cât de repede sunteți diagnosticat și tratat. De exemplu, atât neuroacantocitoza, cât și abetalipoproteinemia pot provoca leziuni tisulare pe termen lung. Dar tratamentul precoce poate încetini progresia simptomelor.
De obicei, acantocitoza în bolile hepatice este un semn că lucrurile sunt grave. Majoritatea persoanelor cu anemie cu celule spur mor în câteva luni.
În cele din urmă, perspectiva dumneavoastră depinde de sănătatea dumneavoastră generală și de ceea ce cauzează acantocitele. Medicul dumneavoastră este cea mai bună resursă pentru a explica ce înseamnă acantocitoza pentru dumneavoastră.
Viața cu
Cum am grijă de mine?
Urmați planul de tratament al medicului dumneavoastră pentru a gestiona afecțiunea care cauzează acantocitoza. Dacă aveți o tulburare genetică care cauzează acantocitoza, luați în considerare consilierea genetică. Un consilier vă poate sfătui cu privire la modul în care afecțiunea dumneavoastră vă poate afecta pe dumneavoastră și pe membrii familiei dumneavoastră. Ei pot discuta despre probabilitatea transmiterii variației genei care cauzează acantocitele.
Ce întrebări ar trebui să-i pun medicului meu?
Întrebările de pus includ:
- Ar trebui să-mi fac griji că am acantocite în sânge?
- De ce teste voi avea nevoie pentru a determina cauza?
- Ce tratamente sugerați?
- La ce rezultate mă pot aștepta de la tratament?
- Ar trebui să văd un consilier genetic?
Un medic specialist consideră modul în care arată celulele roșii din sânge atunci când diagnostichează afecțiuni. Dacă aflați că aveți acantocitoză, înseamnă că aveți unele celule roșii din sânge anormale. În unele cazuri, tratamentul vă poate readuce celulele roșii din sânge la normal. Sau vă poate ajuta să gestionați afecțiunea de bază. Alteori, acantocitele din sânge sunt un semn al unei afecțiuni grave, cum ar fi o boală hepatică avansată. Medicul dumneavoastră vă poate explica ce înseamnă acantocitoza pentru sănătatea dumneavoastră.
Întrebări frecvente
- Ce înseamnă să am acantocite în sânge? Înseamnă că unele dintre celulele dumneavoastră roșii au o formă anormală, cu țepi inegali pe suprafață. Aceasta poate fi un semn al unei alte afecțiuni medicale.
- Este acantocitoza o afecțiune gravă? Depinde de cauza de bază. În unele cazuri, este reversibilă cu tratament. În altele, poate fi un semn al unei boli grave.
- Cum se tratează acantocitoza? Tratamentul se concentrează pe abordarea cauzei subiacente, cum ar fi boala hepatică sau o tulburare genetică.
Este important să rețineți că informațiile furnizate aici sunt doar cu scop informativ și nu trebuie să înlocuiască sfatul unui medic specialist. Dacă aveți întrebări sau nelămuriri cu privire la acantocitoză, vă rugăm să vă adresați medicului dumneavoastră.
Articole similare
Amiloidoza AA
Amiloidoza AA, sau amiloidoza secundară, este un tip de amiloidoză, o afecțiune rară. Această afecțiune apare atunci când proteinele din corp suferă mutații, își schimbă forma și se acumulează pe organe și țesuturi. Amiloidoza AA apare din cauza unei afecțiuni sau boli inflamatorii cronice. Furnizorii de servicii medicale tratează amiloidoza AA prin controlul bolii sau afecțiunii de bază.
Abcesul Abdominal
Un abces abdominal este o pungă de puroi și lichid infectat în abdomen. Infecțiile bacteriene sunt cauza cea mai frecventă. Medicii specialiști tratează abcesele abdominale cu antibiotice și prin drenarea abceselor. Fără tratament, un abces abdominal poate duce la afecțiuni care pun viața în pericol, cum ar fi sepsisul și insuficiența organelor.
Aderențe Abdominale
Aderențele abdominale sunt benzi de țesut cicatricial care se formează între țesuturile și organele abdominale. Așa cum sugerează și numele, țesutul poate face ca organele să „adere” sau să se lipească unele de altele. Aderențele se formează frecvent după o intervenție chirurgicală abdominală. De obicei, nu aveți nevoie de tratament decât dacă acestea cauzează o complicație, cum ar fi o obstrucție a intestinului subțire.
Anevrismele Aortei Abdominale
Un anevrism al aortei abdominale (AAA) este o umflătură în porțiunea aortei care traversează abdomenul. De obicei, nu provoacă simptome, dar unele persoane pot avea dureri profunde în partea inferioară a spatelui sau o senzație pulsatilă în abdomen. Vârsta înaintată și consumul de tutun sunt factori de risc importanți. Intervenția chirurgicală poate fi necesară dacă anevrismul este mare și prezintă risc de ruptură.
Sindromul de Compartiment Abdominal
Sindromul de compartiment abdominal este o urgență medicală care poate apărea la persoanele grav bolnave, cum ar fi cele din secția de terapie intensivă. Sângerarea sau umflarea în abdomen determină o presiune periculoasă, care duce la disfuncția organelor. Sindromul de compartiment abdominal pune viața în pericol. Diagnosticul și tratamentul precoce sunt esențiale.
Epilepsia Abdominală
Epilepsia abdominală provoacă simptome care afectează abdomenul și creierul dumneavoastră. Puteți avea dureri abdominale, greață și vărsături, pe lângă crizele epileptice. Un medic specialist vă poate ajuta să gestionați această afecțiune, adesea cu medicamente anticonvulsivante.
Masă Abdominală
O masă abdominală este o creștere sau o zonă de umflătură în abdomen. Multe mase abdominale sunt benigne (necanceroase), dar unele sunt maligne (canceroase). Diverse afecțiuni pot cauza mase abdominale, inclusiv boala Crohn, o splină mărită și anumite tipuri de cancer. Tratamentul depinde de cauză, dar poate include medicamente sau intervenție chirurgicală.
Migrena Abdominală
Migrena abdominală este o afecțiune care cauzează episoade de durere abdominală (de burtă) moderată până la severă, care durează de la o oră până la 72 de ore. Afecțiunea este legată de migrena cu cefalee, dar nu provoacă dureri de cap. Copiii sunt cei mai predispuși să aibă migrenă abdominală.
Întindere Musculară Abdominală
O întindere musculară abdominală, sau o „ruptură” musculară abdominală, este adesea o leziune cauzată de suprasolicitare. Apare atunci când mușchii din abdomen se întind sau se rup. Jucătorii de fotbal și de tenis sunt predispuși la această leziune. Dar oricine poate suferi o întindere a mușchilor abdominali. Întinderile musculare se ameliorează în timp cu repaus. Exercițiile de întărire a zonei centrale a corpului pot ajuta la prevenirea rupturilor musculare.