Abetalipoproteinemia

Abetalipoproteinemia, o boală genetică rară, îngreunează absorbția grăsimilor și a vitaminelor esențiale de către organism. Aceasta perturbă producția de lipoproteine, care în mod normal transportă acești nutrienți în tot corpul. Această tulburare poate afecta diferite părți ale corpului, dar poate fi gestionată printr-un plan alimentar sărac în grăsimi, suplimente de vitamine și terapii.

Abetalipoproteinemia

Prezentare generală

Ce este abetalipoproteinemia?

Abetalipoproteinemia (pronunțată „a-ba-ta-li-po-pro-te-ne-mi-a”) este o boală genetică rară care afectează capacitatea organismului de a absorbi grăsimile și anumite vitamine din alimente. Dacă aveți abetalipoproteinemie, corpul dumneavoastră nu poate produce anumite molecule numite lipoproteine. Lipoproteinele transportă grăsimile, colesterolul și vitaminele liposolubile în tot corpul. Lipsa lipoproteinelor poate duce la o deficiență de grăsimi și vitamine, cum ar fi vitaminele A, D, E și K. Această deficiență poate duce la numeroase probleme de sănătate, inclusiv:

  • Malabsorbție de grăsimi: Aceasta poate duce la diaree, pierdere în greutate și malnutriție.
  • Deficiențe de vitamine: Acestea pot provoca o varietate de probleme, inclusiv probleme de vedere, probleme ale sistemului nervos și slăbiciune musculară.
  • Acantocitoză: Aceasta este o afecțiune în care celulele roșii din sânge devin deformate, având formă de stele sau pinteni. Aceasta poate duce la anemie, o afecțiune în care corpul dumneavoastră nu are suficiente celule roșii sănătoase.

Abetalipoproteinemia este o afecțiune gravă care poate duce la probleme semnificative de sănătate. Deși nu există un tratament curativ, tratamentul poate ajuta la gestionarea simptomelor și la prevenirea complicațiilor. Tratamentul include de obicei un plan alimentar sărac în grăsimi, suplimente de vitamine și anumite terapii pentru a trata simptomele specifice.

Simptome și Cauze

Care sunt simptomele abetalipoproteinemiei?

Simptomele abetalipoproteinemiei încep de obicei în copilărie. După alăptare, nou-născutul dumneavoastră poate prezenta vărsături, diaree și scaune grase, urât mirositoare (steatoree). După un timp, puteți observa că bebelușul dumneavoastră nu ia în greutate și nu crește în ritmul așteptat (întârziere în creștere).

La adulți, abetalipoproteinemia afectează o varietate de sisteme din tot corpul, ca urmare a deficienței de vitamine. Primul semn este adesea pierderea anumitor reflexe. Alte simptome pot include:

  • Crampe musculare, slăbiciune și durere.
  • Oboseală, dificultăți de respirație sau palpitații cardiace.
  • O creștere a curburii părții inferioare a coloanei vertebrale (lordoză) sau a părții superioare a coloanei vertebrale (kifoscolioză).
  • Dificultate în coordonarea modului în care funcționează mușchii, provocând mișcări stângace sau incomode (ataxie).
  • Dificultate în controlarea limbii sau a casetei vocale, făcându-vă să bâlbâiți cuvintele (dizartrie).
  • Probleme de vedere, cum ar fi alinierea greșită a ochilor (strabism), mișcări incontrolabile ale ochilor (nistagmus) sau probleme cu vederea nocturnă (retinită pigmentară).
  • Niveluri scăzute de celule roșii sănătoase în corp, ducând la oboseală și slăbiciune (anemie).
  • Piele galbenă sau alb al ochilor (icter).
  • Abdomen umflat.
  • Deteriorare treptată a creierului.

Cum se dezvoltă abetalipoproteinemia?

O modificare genetică a genei MTTP cauzează abetalipoproteinemia. Gena MTTP spune corpului dumneavoastră cum să creeze o proteină numită proteină de transfer a trigliceridelor microsomale (MTP). Corpul dumneavoastră are nevoie de această proteină pentru a produce molecule numite lipoproteine în ficat și intestine.

Aveți nevoie de lipoproteine pentru transferul de grăsimi, colesterol și vitamine liposolubile din intestine în fluxul sanguin. Sângele dumneavoastră transportă lipoproteine în tot corpul, astfel încât țesuturile dumneavoastră să poată absorbi acești nutrienți esențiali.

Modificările genei MTTP înseamnă că corpul dumneavoastră nu poate produce suficientă proteină MTP. Fără suficientă proteină MTP, corpul dumneavoastră nu poate transporta grăsimea prin celulele care căptușesc intestinul, ceea ce afectează secundar producția de lipoproteine pentru a transporta și absorbi corect nutrienții. Acest lucru poate duce la deficiențe nutriționale, care duc la simptomele abetalipoproteinemiei.

Ereditatea abetalipoproteinemiei

Familiile transmit abetalipoproteinemia printr-un model autozomal recesiv. Autozomal recesiv înseamnă că ambii părinți au avut o copie a genei mutate și au transmis-o copilului lor. Dar părinții nu au avut ei înșiși simptome ale abetalipoproteinemiei.

Diagnostic și Teste

Cum este diagnosticată abetalipoproteinemia?

Medicul dumneavoastră va pune un diagnostic de abetalipoproteinemie efectuând un examen fizic. Vă va întreba despre simptomele și istoricul dumneavoastră medical. Veți face, de asemenea, diverse analize de sânge pentru a verifica semnele afecțiunii. Aceste teste vor căuta nivelurile de grăsime (lipide) și lipoproteinele din plasmă. Analizele de sânge vor verifica, de asemenea, forma și structura celulelor roșii din sânge, funcția hepatică și nivelurile de vitamine liposolubile. Vitaminele liposolubile includ vitaminele A, D, E și K.

Alte teste de care aveți nevoie pot include:

  • Un examen oftalmologic.
  • Un examen neurologic.
  • O endoscopie.
  • O ecografie hepatică.
  • Un test de scaun, în special pentru a evalua pierderea de grăsime.

În plus, medicul dumneavoastră vă poate recomanda teste genetice pentru a căuta semne ale unei mutații genetice în gena MTTP.

Management și Tratament

Cum este tratată abetalipoproteinemia?

Tratamentul abetalipoproteinemiei se concentrează pe simptomele dumneavoastră specifice. Probabil că veți lucra cu o echipă de medici specialiști, inclusiv:

  • Neurologi.
  • Medici specialiști în ficat (hepatologi).
  • Medici specialiști în ochi (oftalmologi).
  • Specialiști în studiul grăsimilor (lipidologi).
  • Cardiologi.
  • Medici specialiști în oase.
  • Gastroenterologi.
  • Dieteticieni.

La sugari, medicul dumneavoastră poate recomanda un plan alimentar suplimentat cu trigliceride cu lanț mediu (MCT) și vitamine specifice pentru a promova creșterea și dezvoltarea tipică.

Tratamentul pentru adulți include un plan alimentar terapeutic care implică alimente cu conținut scăzut de acizi grași saturați cu lanț lung (grăsimi), care ar trebui să ajute la ameliorarea simptomelor dumneavoastră gastro-intestinale. Exemple includ:

  • Pui, curcan și alte cărnuri slabe.
  • Peşte.
  • Fasole uscată, mazăre și linte.
  • Lapte degresat sau cu conținut scăzut de grăsimi, brânză de vaci și iaurt.
  • Fructe și legume.
  • Pâine integrală, paste, cereale și orez.

Medicul dumneavoastră vă va recomanda, de asemenea, doze foarte mari de vitamine liposolubile (cum ar fi vitaminele A, E, D, K) pentru a ajuta la prevenirea sau îmbunătățirea multora dintre simptomele dumneavoastră. De exemplu, tratamentul cu vitamina E și vitamina A poate preveni sau încetini complicațiile neurologice și retiniene. Suplimentarea cu vitamina D poate ajuta la ameliorarea unora dintre simptomele asociate cu creșterea oaselor.

Îngrijirea complicațiilor neurologice poate include fizioterapie, logopedie sau terapie ocupațională.

Prevenție

Poate fi prevenită abetalipoproteinemia?

Abetalipoproteinemia este o afecțiune genetică, deci nu o puteți preveni. Dacă sunteți gravidă sau vă gândiți să rămâneți gravidă, poate doriți să aflați despre riscul de a transmite afecțiunea prin consiliere genetică.

Prognoză

Care este prognoza pentru abetalipoproteinemie?

Perspectiva (prognoza) pentru abetalipoproteinemie variază în funcție de câțiva factori, inclusiv:

  • Vârsta la diagnostic.
  • Când începe tratamentul.
  • Tipul de mutație MTTP.

Diagnosticul precoce și tratamentul cu suplimente de vitamine pot preveni, întârzia sau reduce complicațiile și pot îmbunătăți prognoza, permițând unor persoane să trăiască până la 70 de ani. Fără tratament, afecțiunea poate duce la deficiențe nutriționale care pot duce la deces până la vârsta de 20 de ani.

Viața cu

Ce nu pot mânca cu această afecțiune?

Dacă aveți abetalipoproteinemie, veți dori să vă limitați aportul de grăsimi. Aportul total de grăsimi ar trebui să fie mai mic de 15 până la 20 de grame pe zi pentru adulți și mai mic de 5 grame pe zi pentru copii.

Când ar trebui să merg la medic?

Dacă dumneavoastră sau copilul dumneavoastră aveți simptome de abetalipoproteinemie, ar trebui să consultați un medic specialist. Deși simptomele afecțiunii pot imita alte tulburări, medicul dumneavoastră va putea efectua teste pentru a confirma un diagnostic și a începe tratamentul.

Ce întrebări ar trebui să-i pun medicului meu?

Dacă aveți abetalipoproteinemie, este posibil să aveți multe întrebări pentru medicul dumneavoastră. Unele întrebări pe care ați putea dori să le puneți includ:

  • Cât de severă este abetalipoproteinemia mea?
  • Cum mă va afecta această afecțiune pe termen lung?
  • Care este planul de tratament recomandat pentru mine?
  • Ce vitamine și suplimente specifice trebuie să iau și pentru cât timp?
  • Există modificări dietetice pe care trebuie să le fac?
  • Care sunt complicațiile potențiale ale abetalipoproteinemiei?
  • Ce pot face pentru a preveni aceste complicații?
  • Există grupuri de sprijin sau resurse disponibile pentru persoanele cu abetalipoproteinemie?

Întrebări frecvente

  • Pot transmite abetalipoproteinemia copilului meu? Abetalipoproteinemia este o afecțiune genetică recesivă, ceea ce înseamnă că ambii părinți trebuie să poarte gena defectuoasă pentru ca copilul să dezvolte boala. Consilierea genetică poate evalua riscul.
  • Cât de importantă este dieta în gestionarea abetalipoproteinemiei? O dietă săracă în grăsimi este crucială pentru a reduce simptomele gastrointestinale și pentru a ajuta la absorbția vitaminelor liposolubile.
  • Ce se întâmplă dacă abetalipoproteinemia nu este tratată? Netratată, abetalipoproteinemia poate duce la complicații grave, inclusiv probleme neurologice, de vedere și de creștere, putând fi fatală în jurul vârstei de 20 de ani.

Este important să rețineți că informațiile furnizate aici au un caracter general și nu înlocuiesc sfatul medical profesional. Consultați un medic specialist pentru o evaluare completă și un plan de tratament personalizat.

Articole similare

Amiloidoza AA

Amiloidoza AA, sau amiloidoza secundară, este un tip de amiloidoză, o afecțiune rară. Această afecțiune apare atunci când proteinele din corp suferă mutații, își schimbă forma și se acumulează pe organe și țesuturi. Amiloidoza AA apare din cauza unei afecțiuni sau boli inflamatorii cronice. Furnizorii de servicii medicale tratează amiloidoza AA prin controlul bolii sau afecțiunii de bază.

Abcesul Abdominal

Un abces abdominal este o pungă de puroi și lichid infectat în abdomen. Infecțiile bacteriene sunt cauza cea mai frecventă. Medicii specialiști tratează abcesele abdominale cu antibiotice și prin drenarea abceselor. Fără tratament, un abces abdominal poate duce la afecțiuni care pun viața în pericol, cum ar fi sepsisul și insuficiența organelor.

Aderențe Abdominale

Aderențele abdominale sunt benzi de țesut cicatricial care se formează între țesuturile și organele abdominale. Așa cum sugerează și numele, țesutul poate face ca organele să „adere” sau să se lipească unele de altele. Aderențele se formează frecvent după o intervenție chirurgicală abdominală. De obicei, nu aveți nevoie de tratament decât dacă acestea cauzează o complicație, cum ar fi o obstrucție a intestinului subțire.

Anevrismele Aortei Abdominale

Un anevrism al aortei abdominale (AAA) este o umflătură în porțiunea aortei care traversează abdomenul. De obicei, nu provoacă simptome, dar unele persoane pot avea dureri profunde în partea inferioară a spatelui sau o senzație pulsatilă în abdomen. Vârsta înaintată și consumul de tutun sunt factori de risc importanți. Intervenția chirurgicală poate fi necesară dacă anevrismul este mare și prezintă risc de ruptură.

Sindromul de Compartiment Abdominal

Sindromul de compartiment abdominal este o urgență medicală care poate apărea la persoanele grav bolnave, cum ar fi cele din secția de terapie intensivă. Sângerarea sau umflarea în abdomen determină o presiune periculoasă, care duce la disfuncția organelor. Sindromul de compartiment abdominal pune viața în pericol. Diagnosticul și tratamentul precoce sunt esențiale.

Epilepsia Abdominală

Epilepsia abdominală provoacă simptome care afectează abdomenul și creierul dumneavoastră. Puteți avea dureri abdominale, greață și vărsături, pe lângă crizele epileptice. Un medic specialist vă poate ajuta să gestionați această afecțiune, adesea cu medicamente anticonvulsivante.

Masă Abdominală

O masă abdominală este o creștere sau o zonă de umflătură în abdomen. Multe mase abdominale sunt benigne (necanceroase), dar unele sunt maligne (canceroase). Diverse afecțiuni pot cauza mase abdominale, inclusiv boala Crohn, o splină mărită și anumite tipuri de cancer. Tratamentul depinde de cauză, dar poate include medicamente sau intervenție chirurgicală.

Migrena Abdominală

Migrena abdominală este o afecțiune care cauzează episoade de durere abdominală (de burtă) moderată până la severă, care durează de la o oră până la 72 de ore. Afecțiunea este legată de migrena cu cefalee, dar nu provoacă dureri de cap. Copiii sunt cei mai predispuși să aibă migrenă abdominală.

Întindere Musculară Abdominală

O întindere musculară abdominală, sau o „ruptură” musculară abdominală, este adesea o leziune cauzată de suprasolicitare. Apare atunci când mușchii din abdomen se întind sau se rup. Jucătorii de fotbal și de tenis sunt predispuși la această leziune. Dar oricine poate suferi o întindere a mușchilor abdominali. Întinderile musculare se ameliorează în timp cu repaus. Exercițiile de întărire a zonei centrale a corpului pot ajuta la prevenirea rupturilor musculare.